Capitolul 72

Democratie

Băi generație, iată că au trecut trei ani de când am început cel mai important proiect din toată existența mea. Dacă primele două au putut fi asasinate cu larga complicitate a unor funcționari tâmpiți sau ticăloși ai statului român, acestuia n-au ce-i face, pentru că el se bazează pe forța ideilor. Acest proiect, generație, și-a propus să construiască viitoarele elite conducătoare în politică și business, înarmându-le cu tot ceea ce au nevoie pentru asta. Am început prin a te insulta pentru a-ți capta atenția. M-ai înjurat, ți-am răspuns înjurăturilor pentru a-ți menține atenția trează și apoi, încetul cu încetul, am început să te învăț. Să te învăț lucruri pe care nimeni altcineva n-a avut bunul simț să te învețe. Că aveai nevoie ca de aer de tipul ăsta de învățătură o arată numărul imens de cititori pe care paginile mele de pe blog și Facebook le au. Că ai început să crezi în ideile și în informațiile pe care ți le-am pus la dispoziție, rezultă din faptul că ele au început să domine spațiul public românesc, fiind rostogolite peste tot în spațiul media și online, chiar și de către cei care mă urăsc. Am remarcat cu plăcere, din evoluția comentariilor de pe paginile mele, că și cei mai tâmpiți au început să-și dezvolte un aparat critic propriu. E drept, încă rudimentar, dar este al lor, iar asta, fără pic de modestie, mi se datorează. După ce mă voi libera din captivitate, te voi învăța și cum să pui în practică lucrurile teoretice pe care le-ai învățat, te voi ajuta cum să preiei puterea politică și cum să faci bani într-un mediu atât de ostil, violent, dezumanizat și decerebrat ca cel românesc. Până atunci, voi continua să-ți furnizez informații și idei pe care să le pui în practică atunci când vei deține pârghiile politice și financiare ale acestei țări. Azi te voi învăța ce înseamnă cu adevărat conceptul de democrație, de ce este necesar, dincolo de patetisme.

Ce este democrația?

Nu voi începe acest subcapitol făcând paradă de vasta mea cultură în domeniu. Nu din modestie, ci pentru că te-aș plictisi. Deci, hai să pornim de la premisa că știu despre ce vorbesc și, într-o formă simplificată la maxim, îți voi povesti și ție ce înseamnă democrația.

Fiind un animal prea slab pentru a putea supraviețui de unul singur, omul a fost obligat să se înhăiteze cu alții, devenind astfel un animal social. La început aceste haite se numeau triburi și fiecare trib era condus de cel mai puternic membru. El avea halca cea mai mare, cea mai gustoasă dintr-un vânat, și asta nu pentru că ceilalți se temeau neapărat de el, ci fiindcă șeful, fiind cel mai puternic, îi proteja atunci când mamutul îi prindea într-o situație dificilă sau îi dădea acestuia lovitura finală, care le punea tuturor o bucată de carne în mână. Asta făcea ca întreaga haită să și-l dorească pe șef puternic în continuare, apt să-i scape de primejdii și apt să-i dea mamutului lovitura finală. Bucata aceea de carne în plus a constituit prima formă de impozit pe care omenirea a practicat-o pentru a putea spuraviețui.

Au trecut secole, omenirea a trecut prin mai multe forme de organizare socială, până s-a ajuns la forma de organizare în care trăiește și astăzi – statul. Ce rol trebuie să aiba statul? Rolul șefului de trib de odinioară, care te scapă de primejdii și-ți pune bucata de carne în mână. După revoluția industrială din Anglia omul a conștientizat că vrea să și trăiască, nu doar să viețuiască, și a început să ceara de la acesta șosele pe care să-și care roadele muncii, școli pentru copii, spitale pentru el și familia lui, legi drepte care să-i apare viața, libertatea și avutul, puse în aplicare de funcționari pricepuți și onești.

Bine Ioane, i-a spus statul, dar tu îi vei plăti pe toți aceștia. Vei da din munca ta 40% în total ca să suporți toate costurile de funcționare ale instuțiilor pe care le voi crea pentru a te proteja, pentru a-ți creea posibilitatea să câștigi suficient nu doar pentru a viețui ci și pentru a trăi.

– S-a făcut, a spus Ion. Voi lua banii ăștia de la gura copiilor, a părinților, a bunicilor și a nevestei și ți-i voi da ție, iar tu îi vei distribui către toți cei care trebuie să mă apere, să mă educe, să mă facă sănătos dacă mă îmbolnăvesc, să-mi dea o mână de ajutor atunci când sunt pe punctul să mă scufunde greutățile vieții. Vei avea grijă să respir un aer curat, să mânânc o mâncare sănătoasă, să mă scald într-o apă limpede, să mă bucur de frumusețile copacilor și animalelor din țara mea, să am drumuri de toate felurile pe care sa mă plimb sau să-mi car spre comercializare ceea ce produc.

Înțelegerea dintre Ion și stat stă la baza funcționării unui stat democratic. Cu alte cuvinte, tot ceea ce se cheamă instituția statului s-a născut cu unicul scop de a te sluji, generație. Profesori, doctori, polițiști, procurori, judecători, securiști, politicieni și orice alt tip de angajați ai statului nu sunt altceva decât salariați de-ai tăi. Tu ești cea care-i plătește pe toți, din munca ta, din sacrificiile tale. Nu doar că unii dintre acești salariați câștigă cu mult mai mult decât tine, stăpânul care plătește, dar mai au și tupeul să te sfideze, să te umilească, să te agreseze. Democrația, generație, înseamnă că statul, prin toate instituțiile sale, este obligat să te servească conform contractului în virtutea căruia îți ia aproape jumătate din veniturile tale. Democrația, generație, înseamnă că nimic nu este mai important decât tine, că singura preocupare a statului ești doar tu, că statul trebuie să ți se subordoneze în totalitate. Democrația înseamnă supremația ființei umane și a nevoilor ei, statul nefiind altceva decât un instrument al acesteia. Toți cei care-ți dau lecții despre democrație cu un aer doct și suficient, habar n-au despre ce vorbesc. În mintea lor, stat de drept, rules-of-law, separația puterilor în stat, reprezintă esența, când de fapt ei îți vorbesc despre niște mecanisme învechite cu draci și niște principii subsecvente prin care statul mimează că își execută partea lui de contract. Ca să înțelegi mai bine, generație, imaginează-ți că ești într-o crâșmă, comanzi o friptură, aștepți să se facă, iar în timpul ăsta bucătarul vine la masă și începe să-ți povestească despre plita unde va găti friptura, temperatura la care o va găti, adâncimea și grosimea tigăii în care se prăjește, lungimea cozii tigăii, dar niciun cuvânt despre carnea de friptură. Cam asta afli despre democrație dacă îi asculți pe papagalii ăia: ce lungime are coada tigăii.

Să știi, generație, că probleme de nerespectare a obligațiilor statelor față de cetățeni există aproape peste tot. Mișcare vestelor galbene începută în Franța prefigurează, în mod clar, apariția unui nou tip de contract, mult mai aproape de nevoile omului secolului XXI. Spre deosebire de statele de vest, care și-au onorat totuși părți esențiale din acest contract, livrând cetățenilor școala, strada și spitalul, dar n-au reușit să țină pasul cu nevoi care țin de bunăstarea individuală, statul român n-a livrat absolut nimic.

Simplificând la maxim definiția, democrația este grija față de ființa umană. Ai impresia, generație, că în România există așa ceva?

Tot felul de idioți sau canalii ți-au băgat în cap următoarele:

Democrația = Demos + Kratos adică;

Puterea poporului exprimată prin vot = alegerea unui grup de indivizi care să-ți reprezinte interesele = dacă ți-ai ales niște reprezentanți înseamnă că e democrație.

Mai exact, așa cum ți-am spus și mai sus, mecanisme învechite și principii subsecvente îți sunt livrate pe post de concept. Adică, ți se povestește despre coada tigăii și nu despre friptură, iar asta o fac pentru a-ți abate atenția de la obligația esențială a oricărui stat democratic – grija față de ființa umană.

Știu că m-am repretat pe alocuri, dar am făcut-o pentru a te ajuta să-ți fixezi informația. Singura rațiune de a fi a unui stat democratic este să-l apere, să-l ajute și să-i asigure bunăstarea individului. Dacă nu-i capabil, respectivul stat trebuie distrus și înlocuit cu altul.

Presa

Definită drept câinele de pază al democrației, presa de la noi mârâie, latră, face spume la gură, rupe lanțul într-o încercare hilară de a apăra un coteț gol.

Tinerii jurnaliști români, în majoritatea lor fără o educație solidă, au căzut foarte ușor în capcana întinsă întregii nații. De dimineață până seara, folosind o mecanică învechită de acum, lansată de un grup de mari profesioniști la Realitatea TV (Sergiu Toader, Sorin Enache, Mihai Tatulici și alții) – și anume știre-reacție-dezbatere, esti bombardată cu stat de drept, rules-of-law, separația puterilor în stat etc., adică mecanismele și principiile subsecvente ale aplicării democrației, lucruri care nu-ți aduc niciun câștig, generație. Nu te învață care-ți sunt drepturile, nu sancționeaza în mod programatic abuzurile instituțiilor statului împotriva cetățeanului sau neîndeplinirea obligațiilor fundamentale ale statului. Chiar și atunci când devoalează câte un abuz, o face în funcție de simpatii sau antipatii, nu în funcție de principiu, iar acest lucru îi scade masiv credibilitatatea. Neavând capacitatea să facă saltul intelectual și profesional către o  instituție de utilitate publică, presa va scădea din ce în ce mai mult în ochii societății, rating-urile vor scădea dramatic, aruncând-o într-o zonă a fake news-urilor și a isteriei pentru a mai putea supraviețui, locul ei fiind ocupat din ce în ce mai mult de mediul online.

De ce dau statele grațieri

Oricât de paradoxal ar suna, statele care au avut conducători obișnuiți cu exercițiul gândirii au dat și dau grațieri pentru protecția societății și nu împotriva ei, așa cum perorează securiștii, tâmpiții de profesie și cei pentru care detinuții reprezintă o sursă de profit mai mult sau mai puțin legală. Din momentul comiterii faptei și până la încarcerarea sa, infractorul trece printr-o serie de etape: capturarea, ancheta, judecata. În fiecare etapă el se confruntă cu tot felul de indivizi, începând cu polițiștii care-i sparg ușa și năvălesc peste el în casă, sperindu-i cumplit copiii, părinții, soția, câinele sau pisica, continuând cu atitudinea grosiera a procurorului și terminând cu sentința dată de unii pentru care cercetarea judecătorească este o tâmpie a legiuitorului, din moment ce are un rechizitoriu gata făcut, iar sentințele uriașe le dovedesc „înalta moralitate și profesionalism”. Infractorul nostru se consideră abuzat de un sistem represiv și dezumanizat, călcat în picioare și batjocorit de niște oameni care nu-i înțeleg rațiunile pentru care a comis fapta respectivă. Chiar dacă știe că este vinovat, el consideră că motivele care l-au împins spre încălcarea legii merită un tratament mai uman și o sentință mai blândă. Pe tot acest traseu, infractorul nostru începe să se încarce cu o ură difuză nefocalizată și încă neconștientizată. Odată ajuns în penitenciar, în încercarea sa de a se adapta, descoperă că ceea ce i s-a întâmplat până atunci este mai nimic pe lângă ce va trebui să îndure în următorii ani. Este momentul în care infractorul își conștientizează ura, iar pe parcursul executării pedepsei și-o și focalizează – societatea.

Din momentul focalizării, dorința de răzbunare este ceea ce îl ajută să supraviețuiască în stabilimentul care, zi de zi, îl omoară câte un pic. În momentul liberării din pușcărie nu iese infractorul care a intrat ci o fiară însetată de răzbunare. Cel care a intrat în pușcărie pentru că ți-a furat portofelul, acum întîi îți va da un par în cap și abia apoi îți va lua portofelul. Cel care a violat o fată mânat de instincte animalice, când se va libera nu se va mulțumi doar s-o violeze, ci o va și snopi în bătaie, dacă nu și mai rău, iar lista poate continua. În statele unde la conducerea instituțiilor sunt oameni inteligenți, sau inițiat în penitenciare o serie de programe, conduse de psihologi și educatori, pentru a-i ajuta pe infractori să conștientizeze că vina pentru tot ceea ce li se întâmplă le aparține lor și nu societății, canalizându-le ura către propriile porniri și anihilând astfel în mare măsură dorința de răzbunare împotriva societății.

Mergând și mai departe, la intervale nu prea mari de timp, statul acordă grațieri pentru unii și redozări pentru cei care nu beneficiază, ca un act de clemență al societății față de cei care i-au greșit. Dincolo de pretextele ipocrite gen supraaglomerare, condiții, etc., acesta este adevărul din spatele grațierilor, adevăr pe care în România nu-l pronunță nimeni, fie din ignoranță – la majoritatea celor care plimbă subiectul, fie din lașitate – pentru restul. Deci, motivul real pentru care se dau aceste grațieri este protecția societății, generație. Orice altceva auzi este apă de ploaie.

Revenind acum la România, mai marii sistemului habar n-au de toate astea. Pentru ei, armata de educatori și psihologi trebuie să-l „reeduce” pe infractor, folosind niște programe care n-au nicio legătură cu scopul pentru care-și primesc lefurile. Habar n-au că însuși termenul de reeducare era îndeobște folosit de comuniști ca explicație pentru elitele care înfundau pușcăriile și trebuiau „reeducate” în spiritul valorilor și principiilor comuniste.

Practic, oamenii ăștia habar n-au ce trebuie să facă pentru că sistemul nu are niciun funcționar, fie el superior sau inferior, care să fie cât de cât familiarizat cu fișa postului. A crede că poți redirecționa ura infractorului către propriile porniri, anulând astfel dorința de răzbunare împotriva societății dându-i teste de cultură generală de genul cine este Ion Slavici, ce romane a scris, când s-a născut Eminescu… arată că iei ditai leafa de pomană. Habar n-ai ce trebuie să faci. În ceea ce-i privește pe Dragnea și pe Iohannis, „marii conducători” ai nației, pentru unul înseamnă fuga de pușcărie iar pentru celălalt să-i pună piedică, drept pentru care amândoi se califică pentru primul loc la cupa “prostul suprem al anului 2018”.

Babuinii și cryptomoneda

Pe un post de televiziune am fost acuzat că sunt unul dintre susținătorii escrocheriei cu cryptomonede. Îmi asum. Sunt în continuare convins că ele vor fi viitorul. Nu-mi imaginez că atunci când omenirea își va deschide colonii pe alte planete va căra după sine rachete cu dolari, euro, yeni sau yuani. Nu-mi pot imagina un viitor în care marile puteri economico-militare gen China, Rusia, India vor mai accepta supremația dolarului în schimburile comerciale.

Într-o lume în care informatizarea și puterea de calcul sunt decisive pentru stabilirea ierarhiilor mondiale, monedele virtuale vor fi instrumentele de schimb preferate. Riscurile majore apar doar atunci când se lansează câte un ICO. Unele pot evolua atât de spectaculos încât să ajungi milionar peste noapte iar altele te pot face să-ți pierzi toți banii investiți. Însă, atunci când o monedă se listează pe un exchange, riscurile de a-ți pierde banii sunt extrem de mici. În ceea ce mă privește, fiind o fire extrem de speculativă, am investit în ICO sume mici de bani, până în 50 mii euro. În unele am pierdut, dar profiturile scoase din altele mi-au acoperit toate pierderile și mi-au adus un profit frumușel, evident capitalizat în crypto. Cei care nu au capacitatea să înțeleagă ce înseamnă cryptomonedă sunt în postura unui cimpanzeu care moare de foame într-un mare oraș, având o bancnotă de 500 de euro într-o labă și cinci bancnote de 100 de dolari în cealalta labă. Habar n-are că-și poate cumpăra o remorcă cu banane de hârtiile alea.

Astăzi, cryptomonedele sunt folosite de către companiile conduse de oameni inteligenți ca niște excepționale instrumente de optimizare fiscală, instrumente ultra rapide de transfer, fără a mai fi nevoite să aștepte 3-4 zile confirmarea băncilor americane. Infractorii le pot folosi pentru șpăgi sau pentru spălarea de bani, putând încărca pe un stick USB crypto cu valori uriașe, cash-uibile în orice colț al lumii. Inclusiv statele pot folosi aceste instrumente pentru combaterea inflației, emitând monede proprii, având astfel și șansa de a-și mări considerabil puterea de calcul, parametru care va intra în maximum 15-20 de ani în calculul rating-ului de țară.

Proștii cred, comuniștii cercetează

Femeile înșelate de iubiți sau soți și mediocrii care-și intuiesc condiția intelectuală sunt categoriile care urăsc la intensitate maximă. Setea lor de răzbunare nu se va stinge niciodată. Femeile te vor urmări cu răzbunarea lor toată viața iar mediocrii o vor face și mulți ani după ce te-ai stins, dacă ai ghinionul să le fi fost contemporan, cazul genialului poet Adrian Păunescu fiind ilustrativ în acest sens.

Fire simțioare și obraznică, eu am avut și încă am parte de ura ambelor categorii. Dacă în cazul femeilor am încercat măcar să mimez fidelitatea, în cazul proștilor și a mediocrilor n-am ratat nicio ocazie în care să le spun că toată gândirea lor încape într-o nuanță a gândiri mele. Și nu doar să le-o spun ci și să le-o demonstrez prin reușite certe. Drept răzbunare, începând cu anul 2000, ăștia din urmă nu pierd nicio ocazie prin care să mă acuze că am furat banii deponenților de la FNI. O minimă cercetare a raportului comisiei de anchetă a Parlamentului României din anul 2000 le-ar fi arătat faptul că vinovatul pentru escrocheria FNI este însuși statul român prin instituțiile sale, proprietarii companiei SOV Invest și administratorii ei fiind Banca Agricolă și CEC-ul.

O minimă lecturare a motivării condamnării mele la opt ani de închisoare le-ar fi arătat faptul că nici măcar judecătorii ăia, ahtiați după glorie și funcție sau timorați de securiști, nu m-au putut acuza de furt, ci doar de o presupusă spălare de bani, chiar și aia prescrisă la momentul judecării procesului. Adică a mascaradei judiciare, mai precis.

Ori de câte ori vei vedea pulimea năpustindu-se împotriva unui singur om, încearcă, generație, să cercetezi mai întâi cu propriul creier și abia apoi să tragi o concluzie. Fii pentru o oră comunistă și cercetează, sau poți rămâne pentru o viață membră a pulimii.

Este ultima oară când mai vorbesc despre FNI. Proștii n-au decât să creadă ce vor iar mediocrii să se răzbune în continuare, pentru că situația va rămâne aceeași: în continuare voi avea, de unul singur, o gândire pe care toată gândirea lor însumată n-o vor putea egala.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Comments

    VEZI 9 COMENTARII
  1. nicu cohen says

    Nici o entitate financiara sau individuala nu trebuie sa aiba monopolul emiterii de bani mediu de schimb . Aceasta ar duce la o putere nelimitata si necontrolata . Am o cunostiinta care lucreaza la trezoreria canadei si care a admis ca orice document , orice contract fie ca este emis de o institutie sau de un individ are valoare de ban / mediu de schimb daca doua parti sau mai multe , cad de acord . Orice moneda este un mediu de schimb care poate fi valoric fizic sau promisoriu – iti datorez suma x care poate fi raporta la ce se poate obtine in schimb pe ea …. indiferent pe ce este marcata si indiferent cu ce este autentificata -semnatura ilizibila , stampila sau cu amprenta digitala a emitatorului trezorerier ,indiferent pe ce suport , pe hirtie , pe metal , pe plastic , pe suport virtual sau chiar fara suport fizic un simplu trust verbal are valoare atit timp cit garantorul monedei – mediu de schimb este Cinstit .
    Daca emitatorul / garantorul monedei mediu de schimb este escroc totul se prabuseste . Aceasta incalcare de trust este legal casus belli .
    De ce credeti ca mafiotii sau chiar serviciile secrete se impusca intre ei ?
    Pentru ca unii nu isi tin cuvintul si asta e motiv de disputa .
    Mediul de schimb care e mai greu de devalorizat -dar nu imposibil – este mediul fizic . Adica schimbi ceva pe altceva . Dai paine pe caramizi , dai griu pe petrol ….Daca cineva da griu pe euro , dolari fizici sau pe cryptomonede , iar emitatorii garantori fie nu-ti mai dau nimic , cum au facut in India cind au anulat bancnotele de 500 de rupii , fie le devalorizeaza prin inflatie frauduloasa ai luat o mare țeapă ascuțită . .

    Deci totul se reduce la trust . Pe asta se bazeaza toate tranzactiile comerciale . Orice metoda de a obtine o moneda – garantie valorica poate fi corupta si orice mediu de schimb poate fi compromis .
    Viata e scurta , filmul se apropie de sfirsit iar noi astia sariti de 50 o luam usor la vale , ne vor manca viermii si pe cistigatori si pe perdanti . Nu cred ca e cazul sa derutam generatia tinara sa creada ca a aparut ceva nou sub soare . Afacerile cinstite sint bazate pe incredere si duc la prietenii trainice .
    Sa nu tineti toate ouale intr-un singur cos ci sa veti capitalasul investit in diferite medii de schimb , daca se poate fara legaturi intre ele , ca in cazul unui crash sa nu pierdeti tot . Eu unul am inceput sa prefer rubla . Este moneda cu cel mai mare suport in aur de pe piata , iar economia Rusiei este in expansiune .
    Viata e un film , noi sintem actori in propriul nostru film , depinde de noi ce rol ne alegem , ticalosul , maniacul , escrocul sau omul de cuvint , dupa cum bine spunea ” poetul ” ein mann ein wort .

  2. VM77 says

    De cate ori citesc ce scrieti pe blog sau Facebook , nu vreau sa aud nici musca in jurul meu. As vrea o adresa de email prin care sa corespondam

  3. Kem says

    Faci o asimilare intre sociopat si infractor, acesta din urma fura din lipsa sau bravura anturajului nu din ura.
    Programele ar trebui sa le ofere posibilitatea de trai printr-un program pe nivelul lor.

  4. Radu Ochian says

    Buna ziua.

    Citind ultimele 30 de articole ale dumneavoastra, va aduc o multumire si o intrebare.
    Va multumesc pentru timpul si efortul depus in construirea si distribuirea unei parti din cunostintele si parerile pe care le detineti.
    Ati enumerat in multe articole, diverse aspecte ale unui stat corupt, dar nu am putut gasi in nici un loc (in masura capacitatii mele de cercetare), o structura clara a puterii intr-un stat democratic, si pozitiile cheie ale acestuia, pe care anumite interese interne sau externe vor sa le controleze si/sau corupa.
    Intrebarea mea este:
    Care sunt “usile” coruptiei (sau parghiile puterii) intr-un stat sau uniune democratica?

    Pentru descrierea cat mai exacta a intrebarii principale, am anexat si cateva intrebari secundare. Las la aprecierea dumneavoastra daca vreti sa raspundeti si la acestea sau doar sa le luati in considerere, pentru formularea unui raspuns cat mai cuprinzator.
    Cum arata structural, de la varf si pana la baza un statul roman?
    Cine plateste, pe cine si de ce?
    Cine numeste pe cine in functii?
    Cum ati rezolva dumneavoastra aceasta problema, incat sa ramanem doar cu mica coruptie benefica pentru dezvoltare, cum ati spus intr-o inregistrare mai veche?

    Multumesc,
    Toate cele bune si La multi ani!
    Radu Ochian

  5. says

    În primul rând, urez Excelenței Voastre un an cu sănătate și putere! Veți avea nevoie de ambele pentru a putea traversa regimul la care un stat criminal și mafiot, autointitulat STATUL ROMÂN, v-a obligat!
    În al doilea rând MONEDA ELECTRONICĂ este într-adevăr viitorul! CRYPTO însă sunt monede electronice pe care nimeni nu știe exact CINE le emite și CINE încasează SENIORAJUL!
    Bitcoin nu cred că va mai sări mai mult de 5000 de dolari FED anul acesta. La acest moment piața CRYPTO este căzută masiv semn că fluxuri mari de capital au ieșit din această piață! Se vor întoarce pentru a alimenta o altă creștere semnificativă? Aici rămâne de văzut!
    Legat de subiectul DEMOCRAȚIE consider că este evident că NU TRĂIM NICI ÎN LIBERTATE și NICI ÎN DEMOCRAȚIE! Trăim într-o dictatură a CAPITALULUI în care Domnia Voastră ați avut o poziție privilegiată însă pentru patriotismul cu care ați acționat, ați pus în pericol scenariul prevăzut de OCULTA GLOBALISTĂ pentru colonia RO. De aceea trebuiau să vă înfrângă! Și v-au înfrânt arătându-vă că ne le-ați evaluat corect PUTEREA DE A FACE RĂU! Continuăm să citim cu atenție postările! Cu unele suntem de acord, cu altele nu! Și Domnia Voastră mai strecurați “șopîrle” printre texte!
    PS
    ĂȘTIA de la PSD sunt așa de proști (în sensul că nu au coaie) încât se vor trezi la pușcărie numai să nu supere pe coana IOROPA! Nu cred că se va da vreo ordonanță de amnistie sau /și grațiere!

  6. George says

    O curiozitate. De ce nu vă lăsați o adresă de email pt corespondențe cu cititorii, cum fac toți oamenii care au jurnale de presă? Vă temeți de ceva, sau poate vă este indiferent contactul cu cei care citesc aceste articole (pe care eu și alții el considerăm minunate și documentate)? Mulțam fain pt răspuns.