Capitolul 12 – Mi-e dor de-un pic de demnitate

 

lost-dignity3

După ce am citit câteva mii de comentarii atât de pe blog, cât și de pe Facebook, am constatat că foarte mulți dintre voi se raportează la un set minimal de valori, și aici mă refer de la cei cu un nivel cât de cât de instrucție până la cei cu un nivel ridicat de educație.

În cei 25 de ani de democrație, elitele acestei țări nu au fost capabile să construiască și apoi să implementeze o tabelă axiologică. În această stare de confuzie generalizată, tot felul de indivizi oploșiți pe la televiziunile de știri au devenit lideri de opinie. Mulți dintre aceștia au capul mai gol decât al vostru, caracterul mult mai volatil și pantalonii mai bine călcați. Lună după lună, an după an, acești indivizi v-au transferat toată ura, toată frustrarea și tot jegul pe care îl cărau după ei. Această ură, frustrare și jeg le regăsim în refugiul creat de rețelele de socializare. De aceea mânia mea nu este îndreptată împotriva voastră, ci împotriva celor care v-au pervertit, împotriva celor care n-au fost capabili să vă arate și frumusețile care vă înconjoară, împotriva celor care n-au știut să vă ofere o cauză generoasă pentru care să luptați. Dincolo de negocierile din cimitire, dincolo de tupeul de curtezană al Elenei Udrea, dincolo de definițiile abracadabrante date termenului de delator de Traian Băsescu sau de furturile imense ale unui Ghiță sprijinit atât de Coldea, cât și de Ponta, mai există dragostea, respectul, marile lucrări literare, monumente laice sau religioase, demnitatea națională sau individuală. Nu demnitatea de paradă a unui Vâlcov, Hrebenciuc sau Voiculescu, ci demnitatea unui Brâncoveanu, Ferdinand sau Coposu.

Există atâtea valori spirituale, morale și chiar materiale, există atâtea frumuseți în jurul vostru, începând de la femei și încheind cu Delta Dunării, există atâtea cauze cărora merită să vă dedicați, începând cu grija pentru părinții voștri și încheind cu salvarea câinilor vagabonzi, încât merită să faceți efortul de a vă construi voi singuri tabela de valori care să vă reprezinte și o cauză pentru care să luptați.

După cum vedeți, nimeni nu și-a propus asta, nimeni nu s-a obosit să vă acorde o minimă atenție, eforturile pe care părinții voștri le-au depus pentru voi s-au izbit de contraofensiva gunoaielor care vă bombardează zilnic de pe micile ecrane cu micimea sufletului și a gândirii lor malformate.

Ați făcut deja un prim pas întru viitoarea voastră devenire, v-ați creat propriile comunități în spațiul virtual. Acest pas trebuie consolidat prin crearea unor reguli minimale de comunicare. Excludeți exprimările triviale, marginalizându-i pe toți purtătorii de dejecții urbane.

Prima formă de respect este controlul limbajului, prima formă de demnitate personală este refuzul promiscuității pe care o colportează personajele de joasă calitate.

Doamnelor și domnilor, învățați din nou să admirați bărbații demni și femeile frumoase.

A admira înseamnă a aspira, a aspira înseamnă a deveni.

Mi-e dor de-un pic de demnitate!

Mi-e dor de demnitatea profesorilor mei, mi-e dor de demnitatea ofițerilor noștri, a magistraților și a funcționarilor, a medicilor, a marilor actori și a studenților, mi-e dor de demnitatea țării mele!

Comments

    VEZI 59 COMENTARII