Capitolul 70 – Despre capitalizarea datoriei, pe înțelesul și în folosul tuturor

pompei1

“Și-am ajuns de atât nins / Niște oameni de zăpadă” (Adrian Păunescu – Oameni de zăpadă)

Deci, fără să scoată un cuvânt despre vizita de stat făcută în Italia, obiective și rezultate, așa cum procedează orice președinte de țară, informându-și cetățenii, că doar pe banii lor a făcut această vizită, domnul Iohannis încearcă să-i îndulcească intrarea în senectute a doamnei sale, oferindu-i priveliștea menită s-o reconforteze, a unui cetățean cu milenii mai în vârstă, dar care este admirat și astăzi în muzeele Pompei-ului.

În timpul ăsta, Merkel, Macron și Jünger, înțelegând drama prin care trece încă zburdalnica soție a președintelui României, ignoră cu eleganță absența acestuia de la summit-ul bruxellez, abținându-se de la orice comentariu sau aluzie răutăcioasă. Dacă ar fi să fiu ticălos, aș putea presupune că nici măcar nu i-au remarcat absența. Dar nu sunt chiar atât de ticălos să presupun așa ceva și rămân la prima explicație.

În timpul ăsta, la București, liderii coaliției dau o ordonanță prin care își amendează propriile legi în domeniul Justiției și se pregătesc s-o amendeze și pe asta, Dăncilă (mi-a plăcut maxim poanta aia cu Heherezada) își mișcă, în miez de noapte, lasciv șoldurile prin fața ochilor sultanului Erdogan, care, în final, auzind-o cum scârțîie din toate încheieturile, promite înduioșat să-i facă un spital pentru reumatici în Capitală, ca să-i fie aproape de locul de muncă. La Cluj, câțiva unguri cu simțul umorului, împreună cu câțiva români tâmpiți, ne asigură că după ce vor obține autonomia vor fi complementari cu proștii din Moldova și cei din regat. Presimțind zile negre, liderii PNL -PD au decis, in corpore, să emigreze la Bruxelles, folosind ca pretext europarlamentarele. PSD și ALDE sunt renegate de familiile lor europene printr-un creștinesc proces de exorcizare, bâțâind din toate mădularele și zbierând prin toate orificiile: “Mă lepăd de satana!” Bruxelles-ul anunță că dacă nu devenim cu toții “suedezi” (aluzie foarte subtilă la celebrele plăcuțe), ne lingem pe bot de fonduri europene.

Așa arată Romania astăzi, băi generație. Ca un sat fără câini, lovită din toate părțile și fără ca nimeni să-și fi propus măcar s-o apere.

Am folosit satira pentru a-mi masca furia. Furia împotriva întregii clase politice care n-are capabilitatea de a se auto-determina, lăsându-se călcată în picioare nu doar de americani, nemți, francezi, ci și de o nație a cărei cultură se rezuma la jafuri, măceluri și infinită fandoseală, fără alte resurse în afara tupeului și a obrăzniciei. O clasă politică fără lideri autentici, fără vreo viziune, fără valori. O clasă politică atât de imbecilă încât contestă Justiția ca putere dominantă dar recurge la plângeri penale, întărind practic rolul de stăpân al procurorului sau judecătorului. O clasă politică în care primul politician al țării își plimbă nevasta în loc să lupte cu mai marii Europei pentru țara sa. Furie împotriva unor politicieni care cred că atragerea de investitori se face trimițând o mămăica în lumea musulmană, ca pe o curvă în țigănie, care cerșește bani de la cămătari. Furie în fața cinismului Uniunii Europene care ne oferă bani fără număr pentru autostrăzi, știind a dracului de bine că prin propaganda lor și a securiștilor supuși americanilor, au distrus toate companiile românești care puteau construi ceva serios în materie de infrastructură rutieră. Furie față de modelul de democrație care ne-a fost impus. O bășcălie susținută frenetic de o presă ignorantă și servilă, de politicieni tâmpiți, fără caracter sau șantajați de securiști.

Băi generație, îți repet, pentru a nu știu câta oară, că țara asta are nevoie de un lider. Un lider căruia să-i dai pe perioada mandatului toată puterea. Un lider care să le dea ungurilor peste bot atunci când își mai iau nasul la purtarea, un lider care să le spună celor din UE că un RO-exist le strică toată jucăria (fostele țări din blocul estic luând rapid exemplul României), un lider care să recupereze SRI-ul de la americani și să-l pună din nou în slujba țării, un lider care să gândească un proiect de țară, care să vă dea directive și determinare și care să aducă din nou nația împreună.

Despre capitalizarea datoriei, pe înțelesul și în folosul tuturor

Generație, în piața financiară există zeci de instrumente financiare care concură la obținerea de profit sau la minimizarea pierderilor și a riscurilor. Capitalizarea datoriei este un asemenea instrument financiar și el anvizajează salvarea firmelor care datorează bani, pe deoparte, și posibilitatea crescută pentru creditori de a-și recupera banii, pe de altă parte. Hai să luăm un exemplu la îndemâna oricui, pentru a arăta ce înseamnă, cum se face și cum se închide o asemenea operațiune. Dat fiind faptul că educația ta financiară este zero, voi începe cu celebra deschidere din abecedar dar, în loc de “mama are mere” voi spune “mama are crâșmă”.

A închiriat un spațiu, l-a amenajat, a angajat un minim de personal și a cumpărat un stoc de produse pentru primele zile de funcționare. Afacerea a debutat greu dar mama a prevăzut asta, având grijă ca din creditul pe care și l-a luat de la bancă, să pună ceva deoparte pentru această situație. Încetul cu încetul, afacerea și-a dat drumul. Băuturile ieftine, mâncarea gustoasă, curățenia și personalul agreabil au atras din ce în ce mai mulți clienți, vânzările au crescut, profiturile la fel, astfel încât mama avea de unde să-și achite ratele la bancă, dările la stat, plata chiriei, a personalului și a furnizorilor, rămânându-i și ei destul cât să trăiască decent și să ne ajute și pe noi, copii ei. Din nefericire, nu doar clienții au fost atrași de rezultatele riscului și al muncii până la istovire al mamei mele, ci și “organele”. Agenții secției financiare, agenții gărzii financiare, polițistul, inspectorul OPC, inspectorul de la DSV, inspectorul de la primărie, au început inspecțiile și controalele. Extrem de rar se întâmplă ca activitatea ființei umane să atingă perfecțiunea, mici greșeli se găsesc la tot pasul, așa că, pentru a nu începe să plouă cu amenzi, mama îi omenea pe toți. O ciorbă colo, un antricot dincolo, o sarma la pachet și câteva sticle de vin să o ude, au început să ronțăiască încet-încet din profiturile mamei. Văzând afluența de clienți, proprietarul spațiului a decis să-i mărească și el chiria. Mama s-a împotrivit cât a putut, apelând la tot felul de autorități, dar relațiile proprietarului spațiului au făcut ca legea să nu aibă nicio valoare, iar mama a trebuit să plătească. N-a mai trecut mult și s-au scumpit carburanții, furnizorii au mărit și ei prețul produselor, astfel încât mama a fost nevoită să crească și ea prețurile, pierzându-și astfel o parte dintre clienți.

Când banca a anunțat-o că urmează să-i crească dobânzile ca urmare a creșterii ROBOR-ului, mama era deja la capătul puterilor. Pentru a putea supraviețui cu mica ei afacere, a început să nu-și mai plătească dările la stat, să achite cu întârziere facturile furnizorilor și să mai reducă un antricot de la gura pleșcarilor care o năpădiseră. Consecințele au apărut imediat – furnizorii care până atunci acceptau să fie plătiți după 3-4 săptămâni cereau acum plata la livrare, pleșcarii care și-au pierdut antricotul au început să vadă că uneori o tigaie nu era spălată conform normelor, că la friptura de la masa numărul trei lipsesc 20 de grame, că dopul de la sticla de Cotnari n-are aroma la standard ș.a.m.d. Procesele verbale cu amenzi au început să cadă ca ploile de vară în rafale scurte și dese, dincolo de puterea mamei de a le plăti. Cu furnizori care îi aduceau produsele cu întârziere și de calitate inferioară, cu clienți din ce în ce mai puțini și un munte de datorii, mama își vedea atât visul cât și agoniseala de o viață spulberate. Falimentul nu mai putea fi evitat.

Ca orice om disperat, mama a început să viseze cu ochii deschiși la un miracol: a visat că statul, în loc de banii pe care ar trebui să-i primească, ar accepta în schimb o parte din mărunta ei afacere. Faptul că firmulița era organizată ca S.R.L. nu reprezenta o problemă, o putea transforma oricând în S.A.. Cu un partener atât de puternic și credibil, furnizorii și-ar recăpăta încrederea și i-ar livra iarăși marfă de bună calitate la timp și cu plata în 3-4 săptămâni, pleșcarii n-ar mai avea tupeul să-și bată joc de ea dacă nu-i ghiftuiește zilnic, angajații și-ar recăpăta încrederea în stabilitatea locului de muncă și ar începe din nou să le zâmbească mușteriilor, banca ar fi mult mai îngăduitoare cu eventuala întârziere la plata ratelor, iar ea n-ar mai trebui să facă altceva decât ce a învățat să facă toată viața: să muncească de dimineața până seara.

Generație, evident că povestioara cu mama este o ficțiune, ea s-a stins cu puțin timp înainte de Revoluție, dar asta nu înseamnă că povestea cu restaurantul pe care îl are poate mama sau tatăl tău nu este reală, la fel de reală cu a miilor sau zecilor de mii de alte firme cu alte obiecte de activitate, care trec prin aceleași drame.

Făcând o sinteză a avantajelor pe care această măsură o aduce companiilor, ea ar suna astfel:

  1. Intrarea statului în acționariatul companiei îi dă acesteia un plus esențial de credibilitate.
  2. Se califică mai ușor la credite bancare.
  3. Se califică mai ușor la fonduri europene.
  4. Poate participa din nou la licitații.
  5. Poate găsi mai lesne forță de muncă.
  6. Își redobândește capacitatea de dezvoltare.

Avantajele statului:

  1. Din acțiunile obținut construiește fonduri închise de investiții specializate pe domenii și le listează pe bursă, generând un nou val de interes pentru aceasta din partea investitorilor financiari, speculative, strategici.
  2. Din banii obținuți din vânzarea acțiunilor, 30% merg în bugetul statului iar 70% în dezvoltarea companiilor din portofoliu.
  3. Odată cu dezvoltarea companiilor, valoarea fondului crește, valoarea acțiunilor crește, sumele încasate din taxe, impozite și dividende cresc.
  4. După ce perioada de viață a acestor fonduri încetează, din cei câteva zeci sau sute de mii de mici și vulnerabili întreprinzători vor apărea câteva sute de mari afaceriști, piloni de bază a economiei unei țări, cei mici continuând să lucreze alături sau pentru aceștia.
  5. Crearea câtorva zeci de mii de motoare mai mici sau mai mari de dezvoltare.
  6. Din banii obținuți, statul poate face investiți majore în programul național de industrializare a agriculturii și case complet mobilitatea ce urmează a fi oferite tinerilor, cu chirii de maxim 15 euro pe lună. Investiții care vor avea darul de a readuce acasă forța de muncă, oferindu-i case, locuri de muncă, salarii decente și de a reține în țară forța de muncă deja existentă.

Sunt doar câteva dintre avantajele pe care atât firmele cât și statul urmează a le avea prin introducerea acestei măsuri. Cei care o critică fie nu înțeleg, fie sunt disperați la ideea că devin minoritari în firma pe care au furat-o, gen escrocul de Gușă, care trăiește numai din furturi și escrocherii cu tandrul sprijin al securiștilor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Comments

    VEZI 13 COMENTARII
  1. Mihai says

    Sal
    Eu , personal il consider pe Liviu Plesoianu un candidat eligibil , Pt a fii noul lider de care avem nevoie .
    A demonstrat ca e capabil și noi meritam sa încercam altceva ,
    Ne-am cam și saturat de vechii securiști care se perindă la putere din 90 încoace .
    Avem nevoie de o schimbare , cineva din generația noua .
    Succes

  2. says

    In China, ori lucrezi cu statul ori deloc.

    Efectul: chinezii detin Volvo, GE Appliances, London cabs, Gieves & Hawkes, Cerruti, Weetabix, Smithfield, Club Med, Hoover USA, Grindr, Motorola, Inter and AC Milan, Aston Villa, MG, Waldorf Astoria, Pirelli, House of Fraser, AMC Theaters, Sunseeker, Ironman, Rotary, Superdrug, Wiko, PizzaExpress, Dirt Devil, Miss Sixty, Harvey Nichols, Sandro, Tommee Tippee, VAX.

    Poate de multi n-ati auzit, dar de echipele de fotbal, de Motorola si de Volvo sigur stiti.

    Si e doar inceputul. Urmeaza sa detina d-alea cu adevarat mari.
    Capigtalistii vor fi invinsi de propriul sistem, adaptat si actualizat. Asa cum au facut ei cu comunismul. Pentru cine are neclaritati: SUA e condusa acum in sistem pur comunist, sistem pus la puct de aia care-u fugit de epurarea lui Stalin, iar UE e un fel de Uniune Sovietica 2.0. A nu se confunda termenul cu socialism. Asta-i cu totul alta treaba.

  3. Constantin says

    Daca ramai cu o majoritate de 70%din actiuni … da se merita, altfel cred ca totul e usor speculativ pana intra pe mana statului care tot dezvolta vanzarea oricaror valori prin orice forma. As putea spune ca asta e cel mai usor mod de a prelua politic un teren intravilan cu tot cu o afacere profitabila prin intermediul coruptiei sociale din acest stat.
    Categoric ca asta necesita un nivel de cunostinte economice foarte ridicat, cunoasterea intregii piete romanesti pe toate domeniile, diverse parghii si influente la nivel inalt pentru a prelua prin licitatii romanesti orice fond de investitii profitabile si un sac cu bani, avocati, si brokeri cu experiența, bine pregatiti. Nu acuz pe nimeni dar dumneavoastra aveti toate atuurile de a prelua orice afacere in care isi baga statul nasul sa ajute, si de ce nu ati face-o. Treaba e ca, daca ține şmecheria, iar ideea nu e aceea de a specula antreprenoriatul roman pentru a pastra o romanie saraca, destramata si demoralizata, pentru avantajarea marilor magnati, de ce naiba nu apar si rezultatele in vietile oamenilor? Eu cred ca lipsa de caractere puternice ne determina sa devenim sclavii bancilor. Indiferent de forma investitiei unui credit si de modul in care lupti dupa colaps cu falimentul, vei ajunge sa fii sclavul bancii. Cred ca noile generatii de antreprenori ar trebui sa ia in calcul trei reguli ce nu pot fi batute de economia reala si anume necreditarea pentru crearea, intretinerea sau dezvoltarea propriei afaceri, rabdarea dezvoltarii si rezolvarii in timp natural a oricaror probleme si aprecierea propriei valori si demnitati.
    Daca iti vinzi visul altcuiva tu nu mai ai vis, indiferent de implicarea ta de 49% {care sunt egale cu -49% in fata unui magnat ca statul roman(ca acum in parlament e un fel de mega fond de investitii la cati oameni de afaceri putred de bogati are parlamentul acestui stat)}.
    Daca nu ti-l vinzi va mai dura un an pana ce se vor intoarce iar speculantii cu oferte, politisti, inspectori si amenzi. Asa ca pe termen scurt mai bine investesti in copii tai si cultura , iar pe termen lung invata ce e rabdarea.
    A investi nu inseamna sa bagi bani, inseamna sa bagi timp.
    Graba catre un profit rapid scade valoarea oricarei investitii pana aceasta devine investitie creditata, sau ratata cum as spune eu.
    Tot respectul pentru dumneavoastra , domnul Sorin, pentru lectiile de economie si toate tertipurile care ne ajuta enorm sa ne orientam in aceasta jungla de şacali.

  4. Valentin Popescu says

    Draga Domnule S.Vantu. Dati–m voie sa ma prezint.Valentin Popescu nascut 30 aprilie 1966 in Bucuresti cartierul Grand denumit Ando Grando piciorul Parisului in gluma de lumea interlopa a vechiului Bucuresti. Nascut asadar intr–o familie de muncitori Intr–un cartier renumit si cu o istorie frumoasa la vremea respectiva. Adolescenta,tineretea si liceul absolvit in Profil Electronic in acelasi oras. Trei incercari nereusite de a intra la facultate – din acelasi motive ca si dumneavoastra,pasionat de istorie,Geografie si toate lucrurile umaniste ce contureaza caracterul unui barbat – m–au determinat la sfirsitul stagiului militar si al asa zisei Revolution din tara sa plec in afara ei. Dupa un tur prin Israel,Elvetia m–am stabilit in Germania. La inceputul calatoriei mele in lumea capitalista am avut si primul soc la contactul cu o lume pt care scoala si comunismul nu ne pregatise. Asadar gandind ca l–am lasat pe dracu si am dat de tatsu m–am pus sa invat ce insemna a face bani si cariera in capitalism. Am obtinut o diploma in NetWorkMarketing in Germania, am obtinut o diploma in PR&Bussiness Ma ngement in Elvetia la renumita Akademie IBA Zürich si astazi nu sunt un Multi milionar sau mai sus dar am peste media oricarui cetatean german si elvetian de rand. Cu doua propietati imobiliare in Elvetia si Germania an BodenSee si destul in cont pt a dezvolta oricand si oriunde o afacere nu ma pot plange. Acum dupa ce m–am prezentat sa revin la motivul pt care m–am hotarat sa va scriu pe Blog. Contactul meu cu lumea banilor din occident ma purtat intr–o zona hai ca sa–i spunem asa necunoscuta si secreta pentru multi dintre romani. Denumita de multi elita mondiala americano–evreiasca–germana ma refer aici la Rothschild&Co.,de adeptii teoriei conspiratiei ca fiind lumea Iluminatilor a masonilor si a oamenilor in negru. Acesti oameni,intre gilimele, domnul meu exista si fac exact ce genetic au fost invatati sa faca de mii de ani incoace si anume sa subjuge umanitatea si toate valorile Ei,morale si fizice. Contactul meu cu lumea lor mi–au deschis ochii asupra viitorului acestei planete si a tuturor celor ce o locuiesc. Credeti– ma ce sta in planul lor nu este deloc pe placul nimanui din aceasta lume. Dar sa revenim asadar,ca sa zic asa,la oile noastre,pe plaiuri mioritice. Daca vreodata va–ti intrebat de ce lucrurile la noi in frumoasa noastra tara bogata stau asa raspunsul este unul singur. Cineva are si a avut intodeauna un interes acolo mai sus decit dorintele noastre de a ne bucura de ceea ce ne–a fost dat prin destin. Credeti–ma nu am absolut nici un interes sa va mint sau sa va ascund ceva,Dumneavoastra cu mult peste nivelul de inteligenta al multora din cacati,si aici am sa revin cu o vorba de–a noastra a Bucurestilor,care azi fac regurile jocului in tara intelegeti ca planul A sau B sau C la care ginditi,nu va functiona si nu se va indeplini niciodata. De admirat ca incercati sa deschideti ochii orbilor si sa aratati noi generati drumul corect ce trebuie urmat in viitor insa cartile au fost nu numai facute dar si aruncate pe masa. Revenind, la tara, vorba baietilor de oras de la noi spune acum ca: in tara asta prost facuta,cacati fut in loc sa puta iar futalai adevarati nu au loc sa futa de cacati. Scuzati–mi limbajul neadevgat intr–o conversatie de prima cunostinta cu dumneavoastra dar marea lehamite mi–a ajuns pana la gura nu numai de ce se intimpla in tara si in lume ci si cu dumneavoastra Personal. Imi pare nespus de rau ca un bucurestean de al meu scolit cu brio la scoala vieti si a realitati cu un nivel de cultura si inteligenta peste media multora trebuie sa sufere pt ignoranta si lacomia altora. Tot ce pot sa va garantez in cazul ca istoria vremurilor viitoare se va schimba in bine voi fi alaturi de dumneavoastra si oricine are curajul sa lupte cu cei ce ne vor raul ca popor si natie. Pe mine puteti oricand conta la dumneavoastra in echipa. Cu respect si cu speranta ca vorbele mele le veti citi va salut si va doresc un come back in forta in viata Romaniei.

  5. Cristian says

    Stimate domn,va citesc mereu toate postările,apreciez implicarea dv poate o faceți din anumite motive dau împrejurări,dar va rog numai pentru opinia mea fiți concret ,care lider ? Cine și cum credeți că ar putea fi pus în fruntea țării,??? România este dezbinată toate drumurile duc la fosta guvernare SOVIETICĂ poate in 3 ani ne vom întoarce să purtăm din nou pantalonii evazați,la ora 9 se va da stingerea și la ora 7 deșteptatarea,, unitatea între Italia și România lansează un semnal de alarmă,, ok țară fondatoare a uniunii europene în ntra in joc cu România. haideți să fim serioși de ce ??

  6. ady says

    Bun articolul, insa ati putea sa spuneti daca capitalizarea pe datorie are si dezavantaje sau riscurile la care s-ar expune statul?

  7. nicu cohen says

    Un líder e un om , care oricit de inteligent ar fi tot nu poate sa faca nimic fara un grup de alti indivizi inteligenti care sa-l sprijine si care la rindul lor sa fie sprijiniti de o populatie majoritar inteligenta , constienta de realitatea in care traiesc .
    Ceausescu a fost un lider mesianic care a reusit performanta de crea un stat fara datorii , dar pe care colegii lui l-au asasinat deoarece erau tradatori vinduti occidentului .
    Tara este colonie romană vaticanoida . Numai printr-un razboi s-ar mai putea elibera Romania , urmat de epurari , aruncarea in inchisori si punerea la munca la sapat Canale a canaliilor de Agenti paraziti ai occidentului , asa s-ar mai putea dezpaduchea tara de iezuito-masoni , care in obsesia lor de a instaura sclavagismul-capitalist nu ar accepta nici un status quo cu populatia locala – In regimul actual omul fiind transformat in obiect , in capital / persoana fizica cu Certificat de Nastere al Capitalului , nu al omului . Omul nu are nevoie de nici un manifest numit certificat de nastere .
    Nicolae Ceausescu anunta plata datoriei externehttps://www.youtube.com/watch?v=NF2EHWLPnJU&frags=pl%2Cwn

  8. karaman says

    din istorie stiu ca tarile/zonele de granita a imperiului nu sunt lasate sa se dezvolte pt a putea fi controlate cat mai usor. d-voastra faceti niste sugestii pt dezvoltarea tarii plecand de la presupunerea ca romania ar fi un stat suveran care poate decide singur in ce directie merge. dar romania nu mai e demult un stat suveran si daca va indrazni sa aplice politici de autonomie economica cu siguranta vor fi sabotate din vest.