Capitolul 15 – “Și-n chioșc, fanfara cânta…”

 

delta

Motto:
“Terente, ah, Terente,
Senzații violente.”
(Miron Radu Paraschivescu – Terente)

Era la amiază. Abia mă trezisem din somn și-mi beam cafeaua pe puntea pontonului plutitor pe care îl aveam legat la țărm, undeva în fața canalului Ceamurlia, pe Dunărea Veche. Acolo mă duceam an de an și-mi petreceam toată vara alături de bunul meu prieten, barcagiu, valet, confesor și orice altceva în afară de nevastă – “cumplitul” Terente.

Un bărbat la vreo 60 de ani, uscățiv, tot numai fibră. Dacă pe străzile oricărui oraș din țară nu ai da doi bani pe el văzându-l cum arată, în deltă era rege. Braconier celebru în tinerețe, a ajuns vânător de braconieri la maturitate, lucru care a făcut să fie la fel de urât printre aceștia cum eram eu de funcționarii aparatului represiv al statului.

Deci, în timp ce-mi sorbeam cafeaua, pălăvrăgeam cu Terente despre tot felul de fleacuri. Un grup de vreo 30 de pelicani se roteau alene la o înălțime nu prea mare, căutându-și un loc de pescuit, un pescăruș prinsese o broască și zbura cu ea în cioc, probabil către un cuib plin de puișori flămânzi, iar un șarpe se unduia grațios prin apă către celălalt mal. Nimic nu prevestea vestea cumplită pe care aveam s-o primim de la un alt înfocat iubitor al deltei – dl. Răduță. Acesta, în trecere fiind, ne-a văzut pe ponton și se apropiase cu barca de noi.

– Salut, băieți!, strigă în timp ce-și lega barca de una dintre balustrade. Sare apoi vioi pe punte și ne strânge mâinile cu o față zâmbitoare. Era un omuleț pipiriu, continuu surescitat și cu o capacitate de muncă ieșită din comun. Timpul și-l împărțea între afacerile din deltă, o baltă de lângă București, doldora de pește, și făcutul copiilor. Pe atunci avea un număr neprecizat de copii, număr care între timp se pare că a mai crescut cu încă doi sau trei. După ce ne strângem mâinile, îl invit să stea cu noi la o cafea.

– Nu pot, mă grăbesc. Am urcat doar să vă spun că “merge” crapul și somnul pe Chilia.

Era genul de informații pe care le împărtășeam între noi ori de câte ori aveam ocazia. Din cauza braconajului nimicitor, peștele era pe zi ce trece mai puțin. Treceau zile întregi fără să avem nicio captură, cât de cât notabilă. Noi, cei câțiva împătimiți ai locului, care practicăm “catch and release”, am format un fel de grup care-și împărtășea informații despre locurile în care “mușca” o specie sau alta de pește. Pe brațul Sf. Gheorghe erau Sorin Marin, care construise un superb sat de vacanță chiar la vărsarea brațului în mare, și Cornel Găina, care construise un hotel și niște căsuțe la Murighiol, pe brațul Sulina eram eu, iar pe brațul Chilia, administrând zonele Matița și Periprava, era Răduță.

– Unde anume?, îl întreb nerăbdător.

– Peste tot, îmi răspunde el. Ieri a prins Gică Popescu un somn de 83 de kg.

Toată bucuria acelei minunate amieze s-a dus dracului la aflarea veștii. Gică Popescu, un om pe care îl respectasem până atunci, mi-a devenit brusc antipatic. Invidia mi-a umflat ficatul peste măsură.

– Probabil era un somn chior, a nimerit din greșeală în cârlig!, îi spun eu plin de oftică lui Răduță. Râde, ne strânge iarăși mâinile și dă să plece. Îl opresc să-l întreb în ce loc s-a întâmplat nenorocirea.

– La Obrizul trei, îmi răspunde Răduță și pleacă.

Vă dați seama că în mai puțin de două minute eram în barcă și goneam nebunește spre brațul Chilia. Terente pilota cu peste 130 de km la oră pe niște cănălușe doar de el știute și în mai puțin de o oră eram deja la “locul faptei”. Am întins undițele și ne-am pus pe așteptat. Orele treceau unele după altele, fără să avem vreo tresărire pe la vreunul din cele patru bețe întinse pe mal. Îl înjuram în gând pe Gică, acuzându-l că el a stricat locul. Antipatia față de el îmi creștea cu fiecare ceas care trecea și nu se întâmpla nimic. Ani mai târziu, am avut onoarea să-l cunosc și să-i strâng mâna acestui exemplu de demnitate umană, în curtea de plimbare a penitenciarului Rahova. Evident că nu i-am spus cum mi-a distrus ficatul și câte înjurături și-a luat pe chestia asta.

Încetul cu încetul s-a lăsat seara, urma să ne întoarcem pe întuneric. Aveam mare noroc cu Terente, ăsta putea să meargă fără nicio problemă pe un întuneric total sau pe o ceață de aia în care nu-ți vezi bombeurile de la pantofi. Ne strângem lansetele, pornim motorul și începem să ne îndepărtăm de mal. La vreo două sute de metri de noi, zărim un grup de lotci, să tot fi fost vreo opt sau nouă.

– Ce fac ăștia, Terente?

– Nu știu, domn’ Vîntu, poate au ieșit la braconaj.

Ne apropiem curioși de grupul lotcilor, în fiecare erau câte 3-4 oameni cu figuri încrâncenate și duhnind a băutură. Terente se apropie de una din lotci și-l salută pe cel de la vâsle.

– Hai noroc!

– Hai noroc!, răspunde vâslașul.

– Unde vă duceți la ora asta?

– Să mutăm balizele.

– Ce balize?, întreb eu ușor confuz.

– Alea pe care le mută ziua ucrainenii, îmi răspunde un altul din lotcă.

Așa am aflat că, ziua, ambarcațiuni ale grănicerilor ucraineni mutau balizele care separau cele două țări, cu câte 20-30 de metri înspre malul românesc, iar noaptea sătenii noștri cărau acele balize înapoi înspre malul ucrainean. Faptele se petreceau în gura canalului Bâstroe, acolo unde ucrainenii aveau nevoie de o suprafață mai mare, pentru a-și putea manevra vasele și încercau să fure din teritoriul fluvial al României. Nimeni de la București n-a scos vreun cuvânt de protest. Problema a fost rezolvată de sătenii noștri. Nopți la rând s-au chinuit cu mâinile goale, riscând să se scufunde sau să fie împușcați de grănicerii ucraineni. Tăcuți, încrâncenați, au târât nopți la rând acele balize, care cântăreau zeci sau chiar sute de kilograme, înapoi înspre malurile străinilor. Nu au acceptat să cedeze niciun centimetru sau gram din ceea ce era țara lor.

În tot acest timp, la București, “marii bărbați de stat” au cedat cele două mari bănci, BCR și Banca Agricolă, tot petrolul și 70% din rezervele de gaz și pădurile austriecilor. Industria cimentului, BRD-ul și Dacia Pitești, francezilor. Iar conducerea “de facto” a întregii țări, americanilor.

Am relatat această întâmplare în speranța că austriecii, francezii, americanii le vor da măcar o medalie acelor săteni care le-au apărat cu atâta îndârjire teritoriul nou anexat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Comments

    VEZI 50 COMENTARII
  1. says

    ati uitat ARO. brand romanesc. masina care ajunsese sa patrunda in anii 90 in SUA la pretul de 10.000 dolari .
    via Venezuela unde ARO deschisese linie de asamblare.

  2. says

    m-a impresionat acest articol.
    Multumesc Domnule Sorin Ovidiu Vintu.
    PS. mi-am tiparit toate articolele, ma bucur sa le am impreuna, ca intr-o carte.
    Informatii adevarate, care vor fi AUR pentru cind se va scrie istoria adevarata 1989-prezent.

  3. simona says

    Cine sa deschida ochii generatiei tinere?Povestioara dumneavoastra cu cei care muta balizele, acei patrioti necunoscuti care merita o medalie?Sa fim seriosi.Fiul meu, adolescent, a tras cu urechea cand ii citeam sotului de pe blogul dumneavoastra si m-a intrebat cine e Vantu.Nu am stiut sa ii raspund.Iar sotul meu, care urmarea un meci(ca altceva nu ai ce vedea la TV), mi-a taiat elanul si mi-a zis ca nu il intereseaza ce scrie Vantu si sa-l scutesc.Adevarul este ca scrierea in parabole da loc de interpretari, care mai de care mai haioasa.Intrebarea este urmatoarea: ce ii raspund fiului meu cand ma mai intreaba cine e Vantu?

  4. mio says

    Felicitari. .incet ,incet incepeti sa cresteti in ochii tot mai multor romani..nu stiam de chestia cu balizele..este insa semnificativa pt.idiotii care cred ca poti fi prieten cu nesatuii astia. .. nu este de neglijat nici talentul narativ…

  5. mio says

    Felicitari. .incet ,incet incepeti sa cresteti in ochii tot mai multor romani..nu stiam de chestia cu balizele..este insa semnificativa pt.idiotii care cred ca poti fi prieten cu nesatuii astia. .. nu este de negkuzat

  6. Un tanar anonim says

    Buna ziua,

    Interesante mesaje… Ma macina de ceva timp sa te intreb: – De ce, tocmai acum, te-ai hotarat sa schimbi mintea generatiei tinere? Si nu acum 15-20 de ani a oamenilor de varsta cu tine… De ce vrei sa fi schimbarea pe care o vezi in lume? … dupa atata timp… onorabil efortul tau… iti spun doar ca daca vrei sa tesi la razboi un covor frumos, trebuie sa ai si materialele de calitate… si nu prea gasesti. Sunt din ce in ce mai rare… O zi buna!

  7. cosmin ciuca says

    acum am gasit acest blog. foarte interesant, promit sa citesc, nu cred ca o sa si comentez. comentariile persoanelor care nu au puterea sa isi puna si un nume ii trimite la cei ce arunca cu pietre pentru a face dreptate. este cineva, administrator de firma care sa poata spune ca nu a furat? nu intreb cat. se condamna fapta nu cuantumul. respectele mele, si multa sanatate domnule SOV.

  8. Lev says

    Daca majoritatea oamenilor de rand ar fi ca acei sateni atunci nu am mai avea o asemenea clasa politica, problema este atat la clasa politica, dar si la populatia majoritara a Romaniei care nu doar ca ii tolereaza pe acesti “barbati de stat” dar ii voteaza din nou si din nou pentru cate un kilogram de faina si un tricou.
    Chiar daca sunt sceptic in privinta sanselor de izbanda, salut incercarea de a ajuta tanara generatie, singura sansa de a scapa de statutul de colonie economica este prin promovarea tinerilor antreprenori romani.

  9. Razvan says

    D-le Vantu, interesante sunt “povestioarele” dvs.
    Va pregatiti oare pentru “Marea Spovedanie a …..” ? :)
    Cu stima,

  10. carpaticus says

    “Fut bine si dau la cioc” cam asta avea tatuat Terente pe maretul sau penis intrat in istorie. Domnule Vantu cred ca avea mult mai mult farmec sa scrieti ceva in jurul acestui tatuaj . Treaba cu balizele pare interesanta dar nu e ceva nou sa stim ca ukrainienii sunt curve au fost si vor mai fii…si apropo scrieti f bine .Nu stiu cum am dat de blog dar am citit intr-o seara toate capitolele si rar imi pierd timpul citind “chestii” pe internet.Ma gandeam la un lucru. Daca as avea banii dumneavostra as face un lucru:as reimpaduri Romania . Asta e cel mai bun plan economic pt lunga durata. Bafta si sanatate

  11. Sebastian says

    Foarte frumos!
    Imi place cum scrieti, domnule Vantu!

    As vrea sa le spun ceva celor care lasa comentarii. Am vazut ca multi au impresia ca numai Romania e jefuita.
    Eu stau momentan in Anglia si va spun ca Marea Britanie e jefuita in acelasi mod ca si Romania. Dau 3 exemple reale:

    1. Si ei se plang de exact aceleasi lucruri. De exemplu eram intr-un port cu insemnatate unde erau multe vase (barci) de pescuit dar nu vindea nimeni nimic. Am gasit un singur chiosc de peste si am intrebat ce se intampla, unde e pestele, unde il vand pescarii. Mi-au explicat tragedia, cum ca englezii pot pescui doar 3 zile pe saptamana in Marea Nordului iar in celelalte zile pescuiesc Spaniolii si altii, asa a hotarat Uniunea Europeana. Plus ca nu mai e rentabi, pt ca e mult mai ieftin la supermarket, adus congelat din Bangladesh, India etc.

    2. Englezii erau cei mai buni constructori de vase, vapoare (comerciale, militare, etc.), ei au facut Titanicul in Liverpool. Nu se mai fac, s-au inchis si acum fac vase Japonezii si Chinezii. Am fost in Liverpool nu de mult si mai tot portul e abandonat. Au transformat multe cladiri care tineau marfa in apartamente. De ce oare? Sa nu mai vorbesc de industria textila, bumbac si etc.

    3. Englezii si-au vandut partea lor de Eurostar, desi le aducea un venit bun pe an. De ce? Au inchis combinate siderurgice care fusesera cele mai mari din lume. De ce? Bank of England e privata, stiati? Nici banca lor nu au.

    Cine ii controleaza pe Englezi? Aveau cel mai bun sistem de invatamant. Acum e schimbat si deteriorat atat de mult incat procentul de analfabeti de aici e alarmant. Cine a ingaduit asta?..

    Si astea sunt doar cateva exemple. In America e la fel.
    Nu natiunea americana ne conduce, la drept vorbind.

    Eu stiu ce se intampla defapt dar astept ca autorul acestui blog sa ne spuna, caci stie. Eu sunt un nimeni dar pe el il veti crede.
    Divide et impera

    • Titulescu says

      Nu crezi ca ar fi cazul ca si chinezii sa faca ce fac americanii dupa cit au muncit la toate porcariile de le-au cumparat toti englezii lu’ peste ? Economia este ca o coarda si daca o intinzi pina se rupe ramii cu mielu’. Asta ai vazut tu pe acolo.

    • mio says

      Nu reiese dun ce scrii ca englezii ar fi furati…pur si simolu s.a schimbst balanta economiei mondiale. Asta nu este furt…Romania este insa furata la propiu…se fura padurile ,se fura sistemul energetic,se fura muntij si bogatiile solului dar mai ales se fura creditele romaniei,…intr.u.cat,nimeni nu ne poate spune unde sant cele 100 miliarde imprumutate de guvernele ce s.au succedat la conducerea tarii,. .se mai incearca a se fura sistemul asigurarilor de sanatate,a industriei de armament si cam tot ce poduce profit in tara asta…asta este furt..nu interzicerea pescuitului in marea nordului…

  12. costin says

    Iar tu ramai un antipatic. Daca terente, gica si satenii au niste calitati, tu nu ai niciuna. Nici macar de povestitor.

    • Sorin Ovidiu Vintu says

      Fara ca macar sa-ti dai seama, nivelul tau intelectual s-a degradat dupa lectura acestui material.
      Pentru a nu te expune unui risc inutil, sugerez sa-ti cruti neuronii si sa frecventezi RTV.

  13. says

    Frumoasa povestire, cu atat mai mult cu cat asta este pasiunea vietii mele, pescuitul! Delta are un farmec aparte, desi nu mai tine foarte mult peste, sentimentele traite acolo si apusurile de soare compenseaza

  14. Surda says

    Asa este , am vandut foarte mult, la preturi derizorii .
    Fara o nationalizare nu le putem rascumpara, putem insa sa deschidem cu totii conturi bancare , si sa facem toate operatiunile, inclusv credite si depozite, la Cec Bank , si nu la alta banca.
    Daca ne recastigam sitemul bancar vom recupera si restul resurselor.

  15. poiana cu indoieli says

    Text scris bine cu oarece pretentii lirice si inflexiuni descriptive.
    Pe fond deductia finala profund eronata ca in fapt cam tot demersul din spate.
    Initiativa deloc spectaculoasa si fara destinatari in viata.Sunt tentat sa cred ca exercitiul va priveste si va este destinat.
    Altfel admirabila incercarea …putin cam ingenua si dulceaga pentru gustul meu….dar fie….

    • Sorin Ovidiu Vintu says

      O pasa….!
      Pelicanul,pescarusul,etc,parte integranta din gluma. Nu am incercat sa atentez nici la Gogol,nici la Sadoveanu.
      Demersul nu este adresat nici blazatilor,nici babalacilor,ci tinerei generatii.
      Este prima oara in lunga mea existenta cand cineva ma acuza de ingenuitate.
      Mersi,mon cher!

      • poaianacuindoieli says

        Mare pisicher, … va salvgardati in umor si ironie buna.Intrucat, cred ca ma inscriu in definitia unanima a babalicilor si blazatilor, concomitent primesc cu mare entuziasm raspunsul dumneavoastra.A se citi ca nu v-am acuzat pe dumneavoastra fix de nimic ci am evaluat la prima lectura textul dumneavoastra.De altfel, alte productii ale dumneavoastra sunt, dupa mine, altfel calificabile!
        Va doresc o si mai indelungata existenta!
        Altfel, cu placere !
        p.s. Sper ca tanara generatie sa aiba habar de tinta dumneavoastra la timp cat sa nu -mi ocupe locul.Rabdarea mea e pe sfarsite.A dumneavoastra?

  16. Theodorus says

    Si cu ce ma aleg eu, romanul obisnuit, daca rezervele de gaz sau bancile sunt proprietate publica si nu privata?

    Cu nimic. Fiindca proprietatea publica a fost si este capusata si falimentata de coruptii locali.

    Cu ce s-au ales parintii mei cand toate astea apartineau statului roman? cu nimic, un salariu de subzistenta. Ei erau pulimea si atunci.

    Cand proprietatea era la stat, serviciile erau mizerabile, functionarii gretosi, si mai mergea si in pierdere fiindca era furata de toata lumea. Iar statul (adica tot noi) trebuia sa acopere pierderile alea.
    Cand proprietatea este privata, serviciile sunt de calitate si se platesc taxe la stat. Deci statul e pe plus.

    Deci pentru mine e avantajos ca alea apartin acum austriecilor si francezilor.
    Domnului Vantu normal ca nu-i convine, ca nu le mai poate capusa el. Si de asta incearca zgandarirea sentimentului nationalist.

    Cu un oarecare talent de povestitor as zice, dar cam atat.

    • Sorin Ovidiu Vintu says

      Prietene, din nefericire perspectiva pe care mi-o oferi nu-mi este opozabila.

  17. laur says

    Jos pălăria si respect pentru acesti oameni care sunt din ce in ce mai putini in tara noastra

  18. Sigmund says

    Buna ziua! Domnule Vintu de multi ani va urmaresc activitatea cu un interes aproape la fel de mare ca al SRI-ului dar din considerente diferite evident ….in cazul meu fiind vorba de o anumita admiratie . Desi sunt convins ca o parte din aptitudinile pe care le etalati sunt native, totusi, cred ca pe parcursul vietii le-ati amplificat prin studiu. V-as fi recunoscator daca v-ati face timp sa enumerati cateva carti care au contribuit la dezvoltarea dvs. intelectuala. Va multumesc anticipat!

  19. Mihai says

    Direct la obiect ! Lasa ca si asa toata lumea ne injura taranii . Sa ramana alesii p*** acolo sa apuce sa faca viermi la fund. Nu-i mai inghite pamantu’..

  20. buba says

    Bună dimineața maestre
    Stau la mine în balcon, îmi beau cafeaua și citesc ce scrieți. De fiecare data nu îmi vine sa cred ce om sensibil este în spate Lupului Vântu. Toată admirația mea !

  21. Gabriela M says

    ,,In tot acest timp, la Bucuresti, “marii barbati de stat” au cedat cele doua mari banci, BCR si Banca Agricola, tot petrolul si 70% din rezervele de gaz si padurile austriecilor. Industria cimentului, BRD-ul si Dacia Pitesti, francezilor. Iar conducerea “de facto” a intregii tari, americanilor ,,

    ADEVARAT!!! Dar, DE CE?
    Domnule Vantu, lumea zice ca ati facut si dres … Mie nu mi-ati luat nimic(Imi lipseste lacomia). In fine ….. ati fost … atins, contaminat …apoi inchis. Aici se petrece o chestie pe care eu una nu o pot intelege si va rog sa imi explicati daca puteti.

    Ce vad eu se cheama tradare de tara, de neam. Probabil ce vad eu, nu e adevarat. Am ajuns sa ma intreb daca nu cumva sunt eu gresita.
    Intrebare intrebatoare: Marii barbati de stat – sunt ei santajati? Cu ce Doamne iarta-ma? Mai mult decat viata, nu au ce pierde.
    Interese ? Ale cui ? Asa de mari? Bani? Nu pot sa cred ca doar pentru bani… Banii nu pot cumpara orice iar cand murim, tot intre 4 scanduri ajungem si la 2 m subteran(dupa standard). Majoritatea marilor barbati sunt trecuti de 50 de ani si cred ca au fost crescuti si educati dupa niste concepte sanatoase.
    Eu ma mandresc ca sunt copil al anilor ’60.
    Sunt convinsa ca graul e amestecat cu neghina si refuz sa cred ca acolo e numai neghina.
    Offf….. astept ziua cand politica va ramane doar pentru oameni cu adevarat diplomati. Saraca politica asta – trebuie sa fie foarte obosita fiind solicitata absolut in orice domeniu. Zic si eu asa.
    Marii barbati se stat nu pot fi toti parveniti. Tot ce e parvenit – PUTE. Mintea le pleaca, pa! Cu sorcova.
    Si totusi … Ce e realitatea? Care realitate? Ruptura de realitate? Realitatea lor? Realitatea noastra?

    Pentru dvs. domnule Vintu:
    https://www.youtube.com/watch?v=jQcBwE6j09U

    • Constantin S. says

      GabrielaM, la aceasta “Intrebare intrebatoare: Marii barbati de stat – sunt ei santajati? Cu ce Doamne iarta-ma? Mai mult decat viata, nu au ce pierde.” incerc sa-ti raspund eu.

      Istoria ne invata ca: Da, marii barbati de stat pot fi santajabili si santajati. Chiar daca nu sunt santajabili ei tot vor fi santajati. Totul depinde de interesele santajistilor. Sa spunem ca daca de viata lor poate sa nu le mai pese la un moment dat, de viata si/sau integritatea apropiatilor sai nu se mai poate spune acelasi lucru. In cazul in care acesti barbati de stat nu accepta dispozitiile (directivele, politicile, ordinele) celor ce i-au contactat neamul lor va fi vanat si eliminat, fara mila ori resentimente, inainte ca de ei sa se atinga. Totul se va face curat iar dosarele vor ramane cu “autor necunoscut” ori vor fi “sinucideri”, “accidente”, “diverse boli”, etc. Iti imaginezi, cred, ce suferinta reala le poate provoca doar gandul la aceste amenintari.

      Daca te vei intreba “Dar de ce marii barbati de stat nu-si dau demisia inainte de a accepta aceste tradari si compromisuri?” unul din raspunsuri poate fi acela ca…din momentul in care esti contactat de interpusii acestora (santajistilor) pe lista lor esti deja incondeiat iar demisia nu te va scapa de repercursiuni.

      Din nefericire, foarte pe scurt, asa stau lucrurile in viata reala. De fapt, daca stam bine sa ne gandim, nu trebuie sa ne mire aceste lucruri fiindca este in firea omului sa faca asta. De la banala adresare; te spun lui tata ca te-ai giugiulit cu vecinul din colt (pe care tata nu-l suporta) daca nu-mi iei inghetata toata saptamana si pana la marile santaje nu este decat un singur pas, nu-i asa?

      Sanatate va doresc!

  22. un eu din ceilalti says

    Aia cu baliza nu apara constient o limita de stat, ci un interes minor local si anume acela de a folosi resursele unei zone pentru care nu au nici un merit. Drept e ca si doar pentru atat lucru, merita o reverenta.
    La nivel macro nimeni nu are astfel de reflexe. Comunitatea care aparent exercita autoritatea e fie timorata, fie vanduta, fie ignoranta. Dar, repet aceasta este realitatea intregii tari. O realitate in care fiecare nu mai simte ca apartine unei culturi, unei identitati, unui proiect careia sa-i subroge onoare, devotament, minim sacrificiu si preocupare.
    Tara e ocupata? In persepctiva diacronica se intampla ca la capatul biciului sa fie S.U.A. Nu e asta important. Ci ca nu ei au cucerit cat ficare din noi prin infima dar personala participare am conspirat pana la devotament la ideea ca daca noi nu ne putem conduce ca suntem predispusi derarierii unui oarecare barem al onestitatii, musai ca unul strain ne poate imprima o traiectorie spre succes. Ca doar a facut-o Carol I, Ferdinand ….( Iohannis?! ).
    Va inteleg amaraciunea, nu va inateleg surprinderea. Cand destinul acestei populatii a fost croit de membrii ei? Cand am fost noi autentici? De ce ati indrazni sa credeti ca traversam vreun moment istoric care sa puna indivizii acestor plaiuri pe ganduri? Ca va veni razboiul? Nu va fi al nostru, dar vom plati pretul altora oricum, nu vom conta in nici o tabara dar vom plati mai mult ca vinovatii. Nimic nou. Poate ca intr-adevar potrivit istoriei transmilenare pe care o revendicam suntem obositi…

    • Sorin Ovidiu Vintu says

      Avem capacitate de reactie.
      Important e sa dam un diagnostic, leacurile se vor impune de la sine

      • un eu din ceilalti says

        Nu-s egale ce vreti, cu ce simtiti si cu ce intuiti.Ati asezat capacitatea de reactie in aceste verbe?Mai aveti entuziasm?Sunteti sigur?
        Diagnosticul are o calitate ca si leacul : greu de infruntat si de asumat.Am dovedit-o si ne asiguram zi de zi ca e asa.Fiecare.Mai putin partea de fecioare din totalul grupului…

  23. anghel says

    Jos pălăria! Un eseu de amplitudine, generată de forța ideilor, dar care au funcția de a ne fixa în realul concret; de a ne lumina coplexitatea realității noastre, pe care o trăim și care se desfășoară ca un supliciu.

  24. Delia says

    Real talent literar.Felicitari! Va citesc cu mare placere si,recunosc, cu mare curiozitate.Pentru ca sunteti imprevizibil si mereu surprinzator.Dedicati-va scrisului.

    • Sorin Ovidiu Vintu says

      Doamna, talentul meu literar este la cote de avarie.
      Incerc doar sa transmit niste mesaje intro forma accesibila.

  25. Adrian Bitirez says

    Excelenta,
    Ma bucur ca in capitolele acestui blog nu l-ati uitat pe Tudose.. noi prietenii ii spunem Terente !
    Adevarul este ca el sau nea Vanea Maladoi( vezi canalul Nebunu’ in capat) sunt figuri emblematice ale Deltei; oameni de apa, pescari adevarati – sau braconieri cateodata( depinde cum i-a dus viata in anumite momente), barcagii desavarsiti si unul dintre ei chiar si vanator.
    Terente este asemenea aborigenilor din Australia; de el nu te poti ascunde in balta ; asta te gaseste in orice japsa, cat e Holbina de mare numai daca iti aude motorul.
    Un bun pescar la clonc..dar asta stiti deja… si un foarte bun pescar de stiuca- daca pun mana pe trusa aia mica a lui din piele cu lingurite… o iau si fug in Madagascar.
    Este si a fost tovarasul Dumneavoastra de pescuit…si ma bucur ca nu ati uitat sa-l mentionati aici.. Respect maxim!
    Fir intins si multa liniste va doresc,
    Adrian B

  26. says

    Excelenta,
    Ma bucur ca in capitolele acestui blog nu l-ati uitat pe Tudose.. noi prietenii ii spunem Terente !
    Adevarul este ca el sau cu nea Vanea Maladoi( vezi canalul Nebunu’ in capat) sunt figuri emblematice ale Deltei; oameni de apa, pescari adevarati – sau braconieri( depinde cum i-a dus viata in anumite momente), barcagii desavarsiti si unul dintre ei chiar si vanator.
    Terente este asemenea aborigenilor din Australia; de el nu te poti ascunde in balta ; asta te gaseste in orice japsa, cat e Holbina de mare numai daca iti aude motorul.
    Un bun pescar la clonc..dar asta stiti deja… si un foarte bun pescar de stiuca- daca pun mana pe trusa aia mica a lui din piele cu lingurite… o iau si fug in Madagascar.
    Este si a fost tovarasul Dumneavoastra de pescuit…si ma bucur ca nu ati uitat sa-l mentionati aici.. Respect maxim!
    Fir intins si multa liniste va doresc,
    Adrian B

  27. Adrian R says

    Stimabile domn,

    Urmaresc cu un real interes postarile dvs. de pe blog si facebook, mai ales videoclipurile.
    Aveti toata stima si aprecierea mea pentru aceasta initiativa foarte interesanta de eye-opening pentru noi, cei orbi sau mai degraba, orbiti.
    Consider ca noi, genratia tanara, avem nevoie acum, mai mult ca oricand, de cineva care sa ne prezinte realitatea politica si sociala din aceasta tara, asa cum este, fara alte interese si intentii ascunse in vederea adoptarii unor idealuri sau viziuni subiective ale unei anumite persoane sau grupari.

    Insa as dori sa vad din partea dvs. o abordare mai intensa a subiectelor ce tin de sfera afacerilor si a antreprenoriatului – domeniu in care experienta si reusitele dvs nu pot fi sub nici o forma puse la indoiala!

    Inteleg intentia dvs de informare a publicului, pentru ca informatia inseamna putere, dar doar atunci cand te poti folosi de ea! Adica, degeaba cunoastem realitatea politica daca nu avem nici o putere de a o influenta spre binele nostru si al tarii. Atata timp cat noi suntem fortati de imprejurarile financiare sa stam la mana unor hoti, nu vom putea schimba nimic – de ei depindem.
    Vom putea schimba ceva in momentul in care devenim cat mai independenti posibil si traiul nostru nu mai depinde de un parazit precum statul roman.
    Cea mai eficienta solutie cred ca ar fi dezvoltarea unei afaceri proprii, insa pentru asta trebuie sa fim cat mai bine informati de oameni ca dvs., cu experienta reala si dovedita.
    Prin urmare, va rog sa va concentrati atentia asupra educarii publicului intr-un domeniu in care dvs. puteti fi considerat profesor – afacerile. Informatiile oferite vor avea cu siguranta un impact considerabil in schimbarea si dezvoltarea generatiei tinere, a generatiei mele.
    Asa vom avea posibilitatea sa schimbam ceva! Avem nevoie se ajutorul dvs pentru a schimba aceasta clasa politica mizerabila, iar aceasta metoda, independenta financiara, este cel mai important atu in acest proces de schimbare.

    Cu respect,
    Adrian

  28. anonim says

    frumos in delta, ce s-a scris despre terente e perfect adevarat, restul nu cunosc.

    nu s-a mentionat faptul ca, terente e un chitros 😀 si ne face de bani, de cate ori ne duce cu barca undeva:D, dar face parte din farmecul lui:D.

    In schimb are niste povesti despre viata lui in delta , chiar interesante.:)

    Din pacate, despre viata foarte grea a oamenilor din delta, si traiul lor de pe

    o zi pe alta nu prea spune nimeni nimic…de autoritati ce sa mai zicem ca nu le ofera nimic…

    sper sa revedem Delta la vara, si aceeasi oameni inimosi care se incapataneaza sa supravietuiasca acolo sa ne primeasca la fel de bine ca si pana acum.

  29. razvan says

    superb! pacat ca v-ati pierdut din increderea populatiei( matura, imbatranita, hm poate comunista) domnule Vantu insa povestile dumneavoastra ne ajuta pe noi, generatia mai tanara sa mai deschidem ochii si la alte surse de informatii, direct de la un om care le-a trait. succes!

    • Titulescu says

      “Ia drapelul si la lupta cu ucrainienii”, daca nu ai inteles mesajul lui Vintu ti l-am tradus. In rest, ia cu face-buci incet, ca se termina…